Obiectivele generale si specifice ale proiectului Obiectivele generale Proiectul actual este construit în jurul a două obiective majore: 1. creşterea eficienţei metodelor de diagnostic antenatal, prin “teste dublu-combinate” şi studierea unor noi asociaţii de markeri, în scopul creşterii eficienţei în detecţie şi a scăderii vârstei gestaţionale la care este eficient screening-ul. Acest tip de investigaţie va fi obiectul unui protocol de excelenţă, cu rate de detecţie peste 90%. 2. statuarea unui protocol bazal, adresat tuturor gravidelor, cu cel mai eficient protocol de detecţie a anomaliilor cromozomiale din punctul de vedere al costurilor, care va fi propus Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru introducerea în pachetul minim de servicii medicale oferite gravidei. Obiective specifice Obiectivele specifice rezidă în a stabili, într-un lot populaţional relevant pentru regiunile în care se desfăşoară activitatea de cercetare, următoarele: 1. identificarea unor asocieri sero-ultrasonografice de înaltă eficienţă în diagnosticarea anomaliilor cromozomiale şi confirmarea superiorităţii asupra testelor folosite în prezent (ex. triplul test); - statuarea, dacă este posibil, a unei asocieri “suverane” de markeri, serici şi de sonoembriologie, markeri detectaţi foarte precoce, care să pună eventual “singură” indicaţia de întrerupere a cursului sarcinii - stabilirea importanţei fluxurilor intracardiace în primul trimestru, în diagnosticul anomaliilor genetice, singure şi\sau combinate cu alţi markeri sonici. - stabilirea importanţei studiului Doppler precoce, la nivelul ductului venos Arantius în acelaşi scop. 2. corelarea rezulatelor obtinute in vederea elaborarii unei/unor strategii de detectie/ diagnoza, monitorizare si management a sarcinilor cu risc scăzut şi respectiv crescut pentru cromozomopatii. 3. propunerea unei perioade optime de testare screening pentru detecţia anomaliilor cromozomiale, astfel încât întreruperea de sarcină să fie efectuată în condiţii de maximă securitate pentru mamă. 4. elaborarea unui protocol de screening care să confere o rată cât mai scăzută a rezultatelor fals pozitive ,menţinând totuşi o satisfăcătoare sensibilitate a metodei, în scopul reducerii explorărilor invazive (CVS, amniocenteză). 5. stabilirea unor protocoale naţionale de investigare, în condiţiile socio-economice actuale, pe două niveluri: nivelul bazal (dotare minim acceptată, experienţă medie, cost redus al investigaţiei), dar care are potenţialul de a selecta gravidele cu risc crescut de anomalii cromozomiale, şi un nivel de excelenţă, care necesită costuri mari, dar care poate să ofere date cu valoare de “certitudine” pacientelor selecţionate. 6. determinarea raportului optim preţ/eficienţă în studiul markerilor izolaţi sau combinaţi seroultrasonografici, având în vedere că aceste determinări nu sunt oferite încă în România în sistem de gratuitate de către Casa de Asigurări de Sănătate; 7. corelarea cromozomopatiilor cu disfuncţii secretorii placentare(PAPP-A). 8. stabilirea unor corelaţii între datele din literatura de specialitate şi cele rezultate din studiul nostru. 9. stabilirea incidenţei anomaliilor cromozomiale la populaţia de referinţă, eventual remarcarea diferenţelor între subpopulaţii de etnii diferite; 10. stabilirea relaţiei anomaliilor cromozomiale cu factorii particulari de mediu (endemici), precum şi cu vecinătatea unor centrale atomo-electrice, aşa cum a fost sugerat de către studii naţionale de pediatrie; 11. integrarea unor centre de referinţă naţionale în studii extensive internaţionale (SURUSS, studiu asupra a peste 47 000 de gravide, extins la nivelul a 25 de maternităţi). ani, riscul de trisomie 21 este de 1 la 1667, iar de alte anomalii cromozomiale de 1 la 525. Acesta creşte progresiv, astfel încât la 40 ani, riscul de sindrom Down este de 1 la 106 şi al altor anomalii cromozomiale de 1/ 66. În România, din cele peste 250 000 de naşteri pe an, aproximativ 100 000 de mame au peste 35 ani în momentul naşterii. În ultimele decenii, conform cu tendinţele din alte state în curs de dezvoltare, şi în România vârsta la momentul concepţiei a crescut progresiv, odată cu creşterea eficienţei metodelor de prevenire a sarcinii nedorite şi cu alegerea conştientă a momentului naşterii, în funcţie de parametrii socio-economici individuali. Aşadar, este necesară o conduită de detecţie precoce a cromozomopatiilor în sarcină, datorită costurilor psiho-afective, sociale şi economice crescute, atât pentru familia, cât şi pentru societate. În proiectul înaintat, ne propunem să corelăm protocoalele de screening precoce, apărute recent (ex. testul integrat) cu raportul cost/eficienţă în diverse asocieri de markeri serologici şi ultrasonografici. La finalul studiului avem şi obiectivul de a decela şi cel mai eficient protocol de detecţie a anomaliilor cromozomiale din punctul de vedere al costurilor, astfel încât acesta să poată fi propus Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru introducerea în pachetul minim de îngrijire a gravidei. În prezent, metodele de depistare certă a anomaliilor cromozomiale sunt cele invazive (biopsia de vilozităţi coriale, amniocenteza), grevate de riscuri reale privind evoluţia sarcinii şi de costurile ridicate, aferente manevrei propriu-zise şi prelucrării probelor. Există posibilitatea ca asocierea de mai mulţi markeri precoce, recoltaţi prin manevre minim invazive (serici şi ecografici), să permită detecţia anomaliilor cromozomiale cu o specificitate atât de mare, încât să permită cuplului decizia de întrerupere a sarcinii fără o confirmare prin manevra invazivă (biopsie de vilozităţi coriale, amniocenteză). Studiile prospective au demonstrat faptul că screening-ul combinat al TN cu parametrii serici (hCG şi PAPP-A) în trimestrul I pot identifica 90% din feţii cu trisomie 21 şi alte anomalii cromozomiale majore, cu o rată fals-pozitivă de 5%. Această rată de detecţie este cu mult superioară celei de 30%, obţinută prin parametrii generali, ca vârsta maternă, şi celei de 65%, obţinută prin screening-ul seric de trimestrul II (triplul test). Obiectivele stabilite şi scopurile urmărite de noi corespund direcţiilor de cercetare menţionate mai sus. - Se va urmări o asociere nouă de parametrii combinaţi, de trimestrul I şi II, serici şi ecografici. - Se va încerca statuarea unui protocol bazal, adresat oricărei gravide (pentru că peste 60% din downieni se nasc din mame cu vârstă sub 35 de ani), şi un protocol de excelenţă, cu determinări complexe, de la care se speră pe de o parte scăderea vârstei de gestaţie la care se obţine un diagnostic aproape cert (rate de detecţie la peste 90%), iar pe de alta, scăderea manevrelor invazive pentru confirmare sau infirmare. - Punerea la punct a unui algoritm de diagnostic precoce ar putea revoluţiona conduita clinică în faţa acestui domeniu de complicaţii ale sarcinii şi ar elucida unele probleme specifice domeniului studiat. Scopul final al acestui studiu este de a optimiza metodele de prevenire a naşterilor cu feţi cu anomalii cromozomiale, eficientizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea pe viitor de terapii medicale. Alte scopuri au la bază dezvoltarea instituţionalã în domeniul cercetării. Fondurile atrase prin proiect pot contribui la consolidarea infrastructurii de cercetare în instituţii care au deja capacităţi competitive, consolidarea echipelor de cercetători, prin împletirea experienţei cercetătorilor consacraţi cu entuziasmul tinerilor doctoranzi şi rezidenţi, ca şi aceea de a creşte vizibilitatea instituţiilor de cercetare româneşti, prin rezultatele obţinute într-o direcţie de cercetare mai puţin abordată în România.