1.1 Instituţia de învăţământ superior

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.2 Facultatea

FARMACIE

1.3 Departamentul

FARMACIE I

1.4 Domeniul de studii

SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii¹

LICENŢĂ

1.6 Programul de studii/Calificarea

FARMACIE

2.1 Denumirea disciplinei

CHIMIE ORGANICĂ

2.2 Codul disciplinei

FAR21201

2.3 Titularul activităţilor de curs

Gabriela Rău

2.4 Titularul activităţilor de seminar

Gabriela Rău

2.5 Gradul didactic

Conferenţiar/Conferenţiar

2.6 Încadrarea (norma de bază/asociat)

Norma de bază

2.7 Anul de studiu

II

2.8 Semestrul

III

IV

2.9 Tipul disciplinei (conţinut)²⁾

DF

DF

2.10 Regimul disciplinei   (obligativitate)³⁾

DI

DI

3.1 Număr de ore pe săptămână

5

din care: 3.2 curs

2

3.3 seminar/laborator

3

3.4 Total ore din planul de învăţământ

70

din care: 3.5 curs

28

3.6 seminar/laborator

42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

21

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

19

Tutoriat

-

Examinări

12

Alte activităţi: consultaţii, cercuri studenţeşti

12

3.7 Total ore studiu individual

66

3.8 Total ore pe semestru

150

3.9 Numărul de credite⁴⁾

6

3.1 Număr de ore pe săptămână

6

din care: 3.2 curs

3

3.3 seminar/laborator

3

3.4 Total ore din planul de învăţământ

84

din care: 3.5 curs

42

3.6 seminar/laborator

42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

21

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

19

Tutoriat

-

Examinări

12

Alte activităţi: consultaţii, cercuri studențeşti

12

3.7 Total ore studiu individual

66

3.8 Total ore pe semestru

150

3.9 Numărul de credite⁴⁾

6

4.1 de curriculum

Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe de chimie anorganică, chimie analitică

4.2 de competenţe

-

5.1. de desfăşurare a cursului

Sala de curs cu mijloace de proiectare/mediu on-line.

Studenţii nu se vor prezenta la curs cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale.

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala de lucrări practice/mediu on-line.

Studenţii nu se vor prezenta la seminar/laborator cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul seminarului/laboratorului, nici părăsirea de către studenţi a laboratorului în vederea preluării apelurilor telefonice personale.

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la seminar/laborator întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional.

Pregătirea, prin studiu individual, a laboratorului.

COMPETENŢE PROFESIONALE

CP1. Proiectarea, formularea, prepararea şi condiţionarea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a      altor produse pentru sănătate.

CP4. Analiza şi controlul substanţelor, medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse

pentru sănătate, analiza în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igiena mediului şi alimentelor.

COMPETENŢE TRANSVERSALE

CT1. Autonomie şi responsabilitate

• dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să permită studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, disponibili să ajute oamenii, interesaţi de dezvoltarea comunităţii;
• să cunoască şi să aplice principiile etice legate de practica medico-farmaceutică;
• să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi să ofere soluţii responsabile pentru rezolvare.

CT2. Interacţiune socială

         ·           să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;

         ·           să dezvolte abilităţi de lucru în echipă;

         ·           să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute;

         ·           să se implice în acţiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale comunităţii.

CT3. Dezvoltare personală şi profesională

• să aibă deschidere către învăţare pe tot parcursul vieţii;
• să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a autonomiei personale şi a dezvoltării profesionale;
• să valorifice optim şi creativ potenţialul propriu în activităţile colective;
• să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării.

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Obiectivul disciplinei este de a acorda studenţilor din anul II suportul informaţional pentru a:

– însuşi noţiunile generale referitoare la cele mai importante clase de compuşi organici;

– învăţa aspectele teoretice legate de formarea conceptelor de structură chimică-reactivitate pe baza abordării noţiunilor de legătură chimică, hibridizare, deplasări de electroni prin efecte de câmp şi de conjugare şi în acelaşi timp se aprofundează aspectele fundamentale ale stereochimiei pentru înţelegerea proceselor chimice ce urmează a fi predate;

– descrie clasele de compuşi organici, aprofunda noţiuni de funcţiune chimică şi relaţia cu proprietăţile fizico-chimice;

– însuşi sinteza şi reactivitatea celor mai reprezentative clase de compuşi organici, proprietăţile fizico-chimice şi aplicaţiile acestora în domeniul medicamentului.

7.2 Obiectivele specifice

– acumularea noţiunilor pentru înţelegerea mecanismelor de reacţie;

– formarea unor deprinderi practice privind efectuarea de sinteze organice la nivel de laborator a unor compuşi organici reprezentativi cu metode de purificare specifice, a analizei calitative elementale şi funcţionale, determinarea unor constante fizice pentru caracterizarea purităţii.

– dobândirea cunoştinţelor referitoare la alegerea tipului de reacţii chimice în vederea efectuării analizei funcţionale a compuşilor organici.

8.1 Curs (unităţi de conţinut)

Nr. ore

SEMESTRUL III

1. Obiectul chimiei organice, relaţia cu alte ştiinţe farmaceutice, direcţii actuale de dezvoltare. Structura compuşilor organici. Legături chimice. Formarea moleculelor. Polaritatea legăturilor covalente. Efecte electronice în moleculele compuşilor organici. Hibridizarea. Clasificarea compuşilor organici. Izomerie. Tipuri de reacţii în chimia organică

2

2. Metode fizice de stabilire a structurii compuşilor organici. Analiza spectrală în ultraviolet, vizibil şi infraroşu. Spectre de rezonanţă magnetică nucleară. Spectre de masă.

2

Hidrocarburi

3. Alcani: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

4. Cicloalcani, cicloalcani bi- şi policiclici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

5. Alchene: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

6. Alcadiene (poliene): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

7. Alchine: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

8. Hidrocarburi aromatice – hidrocarburi aromatice mononucleare, hidrocarburi aromatice polinucleare cu nuclee izolate, hidrocarburi aromatice polinucleare cu nuclee condensate, hidrocarburi aromatice condensate cu inel ciclopentadienic, formarea de complecşi cu transfer de sarcină: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

Compuşi organici cu acelaşi tip de grupă funcţională (Funcţii simple)

9. Compuşi halogenaţi: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

10. Compuşi hidroxilici – alcooli (mono-, di- şi polihidroxilici), enoli, fenoli, eteri (aciclici, ciclici, coroană): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

11. Compuşi carbonilici – aldehide şi cetone; compuşi 1,2-, 1,3- şi 1,4-dicarbonilici saturaţi; compuşi carbonilici nesaturaţi (cetene, compuşi carbonilici α,β-nesaturaţi, chinone): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

12. Compuşi carboxilici – acizi monocarboxilici saturaţi şi nesaturaţi; acizi dicarboxilici; acizi aromatici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

13. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici – halogenuri acide (halogenuri de acil), anhidride acide, esteri, amide, hidrazide, azide, acizi hidroxamici, nitrili, izonitrili: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

14. Derivaţi ai acidului carbonic – clorura de carbonil, amidele acidului carbonic, nitrili ai acidului carbonic: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

2

SEMESTRUL IV

Compuşi organici cu acelaşi tip de grupă funcţională (Funcţii simple)

1. Compuşi organici cu azot, sulf, fosfor şi organometalici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

Compuşi organici cu grupe funcţionale diferite (Funcţii mixte)

2. Stereochimia compuşilor organici: enantiomerie, activitate optică, chiralitate şi asimetrie, chiralitatea centrală, compuşi ce conţin mai mult de un centru de chiralitate, diastereoizomeri, amestecuri racemice, formarea racemicilor, separarea racemicilor, sinteze asimetrice

3

3. Halogenoalcooli, halogenofenoli, halogenoaldehide, halogenocetone şi halogenoacizi: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

4. Hidroxiacizi alifatici şi aromatici, acizi α-carbonilici, acizi β-carbonilici şi esteri β-cetonici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

5. Hidraţi de carbon – monozaharide, oligozaharide şi polizaharide: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

6. Aminoalcooli, aminofenoli: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

7. Aminoacizi, peptide, proteine: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

Compuşi heterociclici aromatici

8. Compuşi heterociclici pentaatomici cu un singur heteroatom – furan, tiofen, pirol: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

9. Compuşi heterociclici pentaatomici cu doi heteroatomi – oxazoli, izoxazoli, tiazoli, izotiazoli, imidazol, pirazol, piridazol: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

10. Compuşi heterociclici pentaatomici cu trei, patru sau cinci heteroatomi – triazoli, tetrazoli, pentazoli: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

11. Compuşi heterociclici hexaatomici cu un heteroatom – săruri de piriliu şi benzopiriliu, flavone, antocianidine, antociani, piridina şi compuşi cu inel piridinic, derivaţi ai piridinei cu inele condensate (benzopiridine): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

12. Compuşi heterociclici hexaatomici cu doi heteroatomi – diazine (pirimidina, piridazina, benzopiridazine, pirazina, benzopirazine): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

13. Inele cu şase atomi poliheteroatomice – purine, pteridine, acizi nucleici, oxazine, tiazine, produşi naturali heterociclici cu importanţă biologică şi farmaceutică: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic

14. Monoterpenoide aciclice, terpeni şi terpenoide monociclice, terpeni şi terpenoide biciclice, sesquiterpenoide, diterpenoide, triterpeni, caroteni, steroide: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice, reprezentanţi.

3

BIBLIOGRAFIE

Radu S., Chimie organică, vol. 2., Editura Medicală Universitară Craiova, 2004.

Iovu M., Chimie organică, ediţia a 5-a, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2005.

Dewick P.M., Essentials of Organic Chemistry: For Students of Pharmacy, Medicinal Chemistry and Biological Chemistry, John Wiley & Sons, 2006.

Sinnott M., Carbohydrate Chemistry and Biochemistry: Structure and Mechanism, RSC Publishing, 2007.

Iovu M., Organic Chemistry, 6^th Edition, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008.

Radu S., Chimie organică, vol. 1., Editura Sitech Craiova, 2008.

Radu S., Chimia compuşilor heterociclici, Editura Sitech, Craiova, 2008.

Moore J.T., Langley R.H., Organic Chemistry II, Wiley, 2010.

Klein D.R., Organic Chemistry, 1^st Edition, Wiley, 2011.

Timberlake K.C., Chemistry: An Introduction to General, Organic and Biological Chemistry, 11^th Edition, Largish, 2012.

McMurry J.E., Organic Chemistry, 8^th Edition, Cengage Learning, 2012.

Graham Solomons T.W., Fryhle C.B., Snyder S.A., Organic Chemistry, 11^th Edition, Wiley, 2013.

Bruice P.Y., Organic Chemistry, 7^th Edition, Prentice Hall, 2013.

Alonso-Amelot M.E., The Art of Problem Solving in Organic Chemistry, 2^nd Edition, Wiley, 2014.

Parsons A.F., Keynotes in Organic Chemistry, 2^nd Edition, Wiley, 2014.

Samanta R.C., Studer A., N-heterocyclic carbene catalysed oxidative esterification of aliphatic aldehydes, Organic Chemistry Frontiers, 2014.

American Chemical Society (Editor), Chemistry in Context, 8^th Edition, Textbook, McGraw-Hill Higher Education, 2015.

Šunjić V., Vesna P.P., Organic Chemistry from Retrosynthesis to Asymmetric Synthesis, 1^st Edition, Springer, 2016.

Wade, L. G., and Jan William Simek. Organic Chemistry. 9^th Edition, Pearson, 2017.

Rawn J.D., Ouellette R., Organic Chemistry, 2^nd Edition, Academic Press, 2018.

Pombeiro A.J.L., Guedes da Silva M.F.C., Alkane Functionalization, 1^st Edition, Wiley, 2019.

Colobert F., Wencel-Delord J., C-H Activation for Asymmetric Synthesis, 1^st Edition, Wiley-VCH, 2019.

Nahar L., Sarker S.D., Chemistry for Pharmacy Students: General, Organic and Natural Product Chemistry, 2^nd Edition, Wiley, 2019.

Jiao N., Stahl S.S., Green Oxidation in Organic Synthesis, 1^st Edition, Wiley, 2019.

Vogel P., Houk K.N., Organic Chemistry: Theory, Reactivity and Mechanisms in Modern Synthesis, 1^st Edition, Wiley-VCH, 2019.

Vidal S., Protecting Groups: Strategies and Applications in Carbohydrate Chemistry, 1^st Edition, Wiley-VCH, 2019.

Smith J.G., ISE Organic Chemistry with Biological Topics, 6^th Edition, McGraw Hill, 2020.

Farooq T., Advances in Triazole Chemistry, 1^st Edition, Elsevier, 2020.

Yadav Veejendra K, Steric and Stereoelectronic Effects in Organic Chemistry, Springer, 2021.

Stefan B., Bigler L., Fox M., Meier H., Spectroscopic Methods in Organic Chemistry, 3^rd Edition, Georg Thieme Verlag, 2021.

De SK. Applied Organic Chemistry: Reaction Mechanisms and Experimental Procedures in Medicinal Chemistry, vol. 1, Wiley-VCH, Weinheim, Germany, 2021.

Gabriela Rău, Anca Mihaela Bulearcă, Organic Chemistry, volume 1, 2^nd edition, Editura Sitech Craiova, 2021.

Gabriela Rău, Corina Brînduşa, Organic Chemistry, volume 2, 2^nd edition, Editura Sitech, 2022.

Gabriela Rău, Chimie organică, volumul 1, ediţia a III-a, Editura Sitech, 2022.

Gabriela Rău, Chimie organică, volumul 2, ediţia a III-a, Editura Sitech, 2023.

8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)

SEMESTRUL III

1. Rolul Chimiei organice în cadrul ştiinţelor farmaceutice. Principii şi procedee fundamentale în laboratorul de chimie organică. Factorii ce influenţează rezultatele sintezelor de laborator. Măsuri generale de protecţia muncii în laboratoarele de sinteze şi analize fizico-chimice.

3

2. Separarea şi purificarea substanţelor organice. Purificarea substanţelor solide: recristalizare, sublimare. Purificarea substanţelor lichide: distilare la presiune atmosferică, distilare fracţionată, distilare la presiune redusă. Antrenarea cu vapori de apă. Separarea prin extracţie cu solvenţi. Determinarea temperaturii de fierbere. Determinarea temperaturii de topire

15

3. Sinteze de compuşi organici. Alchene. Alchine. Arene. Compuşi halogenaţi. Compuşi hidroxilici. Compuşi carbonilici. Compuşi carboxilici şi derivaţi funcţionali

În cadrul lucrărilor practice se urmăreşte sinteza unor compuşi organici, mono-, di- sau polifuncţionali, precum şi identificarea şi caracterizarea grupelor funcţionale conţinute. Compuşii sintetizaţi sunt caracterizaţi cu ajutorul analizei elementale calitative, analizei funcţionale şi analizei spectrale. În funcţie de posibilităţi se vor efectua şi determinări cantitative. O parte din compuşii sintetizaţi sunt folosiţi ca materii prime pentru alte sinteze.

24

SEMESTRUL IV

1. Principii şi procedee fundamentale în laboratorul de chimie organică. Factorii ce influenţează rezultatele sintezelor şi analizelor de laborator. Măsuri generale de protecţia muncii în laboratoarele de sinteze şi analize fizico-chimice.

3

2. Sinteze de compuşi organici. Compuşi organici cu acelaşi tip de grupă funcţională (Funcţii simple). Compuşi organici cu grupe funcţionale diferite (Funcţii mixte). Compuşi heterociclici aromatici.

În cadrul lucrărilor practice se urmăreşte sinteza unor compuşi organici, mono-, di- sau polifuncţionali, compuşi heterociclici aromatici precum şi identificarea şi caracterizarea grupelor funcţionale conţinute. Compuşii sintetizaţi sunt caracterizaţi cu ajutorul analizei elementale calitative, analizei funcţionale şi analizei spectrale. În funcţie de posibilităţi se vor efectua şi determinări cantitative. O parte din compuşii sintetizaţi sunt folosiţi ca materii prime pentru alte sinteze.

21

3. Analiza organică elementală calitativă şi cantitativă. Analiza elementală calitativă efectuată pe substanţe organice lichide şi solide. Identificarea carbonului, hidrogenului, azotului, sulfului, halogenilor, fosforului, arsenului. Analiza organică elementală cantitativă.

3

4. Analiza funcţională generală. Funcţiunea hidroxil. Funcţiunea carbonil. Funcţiunea carboxil. Funcţiuni cu azot. Funcţiuni mixte: hidroxiacizi, aminoacizi, proteine, hidraţi de carbon (glucide).

15

BIBLIOGRAFIE

Radu S., Sinteze organice, Editura Sitech Craiova, 2001.

Lehman J.W., Operational Organic Chemistry: A Problem-Solving Approach to the Laboratory Course, 4^th Edition, Pearson Prentice Hall, 2008.

Iovu M., Nicolescu T.O., Chimie organică. Metode experimentale, Editura Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2009.

Radu S., Chirigiu L., Mogoşanu M., Analiză organică calitativă, Editura Sitech, Craiova, 2009.

Anderson S., Shine R., Organic Chemistry II - Laboratory Manual, Edited by Sarah Carberry and Jay Carreon, Ramapo College of New Jersey, Mahwah, New Jersey, 2010.

Caron S., Practical Synthetic Organic Chemistry: Reactions, Principles, and Techniques, Wiley, 2011.

Pavia D.L., et al., A Microscale Approach to Organic Laboratory Techniques, 5^th Edition, Brooks/Cole, Cengage Learning, 2012.

Klein D.R., Student Study Guide and Solutions Manual to Organic Chemistry, 2^nd Edition, Wiley, 2013.

EPA (United States Environmental Protection Agency), Methods for Organic Chemical Analysis, http://water.epa.gov/scitech/methods/cwa/organics/, 2013.

Franz K.J., Shea K.M., Laboratory Manual – Chemistry Laboratory Techniques, Massachusetts Institute of Technology, Department of Chemistry, IAP 2013.

Alonso-Amelot M.E., The Art of Problem Solving in Organic Chemistry, 2^nd Edition, Wiley, 2014.

Tietze L.F., et al., Reactions and Syntheses: In the Organic Chemistry Laboratory, 2^nd Edition, Wiley-VCH, 2015.

Isac-García J., et al., Experimental Organic Chemistry: Laboratory Manual, Academic Press, 2016.

Cranwell P.B., Harwood L.M., Moody C.J., Experimental Organic Chemistry, 3^rd Edition, 2017.

Dickens T.K., Warren S., Chemistry of the Carbonyl Group: A Step-by-Step Approach to Understanding Organic Reaction Mechanisms. Revised Edition, Wiley, 2018.

Iaroshenko V., Organophosphorus Chemistry: From Molecules to Applications, 1^st Edition, Wiley-VCH, 2019.

Wood J.L., Organic Syntheses, Volume 96, Wiley, 2020

Caron S., Practical Synthetic Organic Chemistry: Reactions, Principles, and Techniques, 2^nd Edition, Wiley, 2020

Aide S. G., Adali Oliva C.F., Raúl R. H., Green Chemistry and Applications, CRC Press, 2021.

Gattermann L. S., William B., The Practical Methods of Organic Chemistry, Walter de Gruyter Gmbh US SR, 2021.

Gabriela Rău, Chimie organică. Lucrări practice, ediţia a II-a, Editura Sitech Craiova, 2021.

Gabriela Rău, Anca Mihaela Bulearcă, Organic Chemistry, Practical works, 2^nd edition, Editura Sitech, 2022.

Navjeet K., Iodine-Assisted Synthesis of Six- and Seven-Membered Heterocycles, Elsevier, 2023

Richards S.A., Hollerton J.C., Essential Practical NMR for Organic Chemistry, 2^nd Edition, John Wiley & Sons Ltd, 2023.

·      Cunoştinţele dobândite la disciplina de chimie organică conferă sprijin pentru înţelegerea aspectelor teoretice legate de formarea conceptelor de structură chimică-reactivitate pe baza abordării noţiunilor de legătură chimică, hibridizare, deplasări de electroni prin efecte de câmp şi de conjugare şi pentru însuşirea sintezelor şi reactivităţii celor mai reprezentative clase de compuşi organici, proprietăţile fizico-chimice şi aplicaţiile acestora în domeniul medicamentului.

·      Deprinderile practice şi atitudinile acumulate constituie baza pentru înţelegerea importanţei realizării unor sinteze şi analize specifice, sensibile şi reproductibile şi a interpretării corecte a rezultatelor obţinute.

Forme de activitate

Tehnici de predare/învăţare, materiale, resurse, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

În cazul apariţiei unor situaţii speciale (stări de alertă, stări de urgenţă, alte tipuri de situaţii care limitează prezenţa fizică a persoanelor) activitatea se poate desfăşura şi on-line folosind platforme informatice agreate de către facultate/universitate. Procesul de educaţie on-line va fi adaptat corespunzător pentru a asigura îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în fişa disciplinei.

Curs

Prelegere, sinteză, învăţare interactivă în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi

Prezentări power-point, proiectare filme

Pentru varianta on-line: prelegerea, dezbaterea, problematizarea pe baza materialelor furnizate anticipat.

Lucrări practice

Explicaţia, dezbaterea, demonstraţia şi executarea analizelor de laborator

Pentru varianta on-line: descrieri experimentale, proiecte, dezbatere, pe baza materialelor furnizate anticipat. Prezentările vor fi însoţite de material video explicativ referitor la modul de desfăşurare şi realizare al aplicaţiei practice

Studiu individual

Înaintea fiecărui curs şi a fiecărei lucrări practice

Studiul bibliografiei, aplicaţii teoretice, exerciţii şi probleme

Recuperări absenţe

Nr. absenţe

care se pot recupera/semestru

Locul desfăşurării

Perioada

Responsabil

Programarea temelor

3

Laboratorul de chimie organică/ mediu on-line

Penultima săptămână din semestru

Cadrele didactice de la disciplină

Cronologic, în funcţie de temele la care s-a absentat

Program de consultaţii/

cerc ştiinţific studenţesc

2 ore/săpt.

Laboratorul de chimie organică/

mediu on-line

Marţi 9–11⁰⁰

Cadrele didactice de la disciplină

În funcţie de necesităţile studenţilor

Program pentru studenţii slab pregătiţi

2 ore/săpt.

Laboratorul de chimie organică/

mediu on-line

Miercuri 11–13⁰⁰

Cadrele didactice de la disciplină

În funcţie de necesităţile studenţilor

Tip de activitate

Forme de evaluare

Pondere din nota finală

Formativă

Periodică

Sumativă

Curs

Criterii generale de evaluare (completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor, însuşirea informaţiei şi interpretarea corectă, gândirea logică).

Capacitatea de prelucrare a informaţiei teoretice în vederea aplicării în practică, capacitatea de înţelegere şi interpretare a informaţiei ştiinţifice asupra acţiunii şi utilizării substanţelor chimice organice

Oral

Oral

5%

Lucrări practice

Evaluarea cunoştiințelor teoretice și a abilităților practice

Oral

Scris

Colocviu Oral

În ultima săptămână a semestrului

oral/cu ajutorul platformei video în varianta on-line

10%

Examen

Oral

Scris/sistem grilă cu ajutorul platformei informatice în varianta on-line

70%

Verificările periodice

oral

10%

Prezenţa la curs

Bonificaţie

5%

Standard minim de performanță

Însuşirea noţiunilor de chimie organică, cunoaşterea substanţelor chimice organice

– denumirea ştiinţifică a compuşilor organici

– însuşirea noţiunilor generale referitoare la cele mai importante clase de compuşi organici;

– descrierea claselor de compuşi organici, aprofundarea noţiunii de funcţiune chimică şi relaţia cu proprietăţile fizico-chimice;

– însuşirea sintezei, reactivităţii şi analizei celor mai reprezentative clase de compuşi organici, proprietăţile fizico-chimice şi aplicaţiile acestora în domeniul medicamentului.

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)

Programare ore

Locul desfăşurării

Responsabil

Ultima miercuri din fiecare lună, orele 12–14⁰⁰

Laboratorul de chimie organică

Conf. univ. dr. Rău Gabriela

Director de departament,

Conf. univ. dr. Cornelia Bejenaru

Coordonator program de studii,

Prof. univ. dr. Johny Neamţu

Titular disciplină,

Conf. univ. dr. Gabriela Rău