Programa disciplinei – Tematica cursului:
1. Definiția și importanța istoriei medicinei, introducere în studiul medicinei contemporane; Istoria Medicinei de-a lungul timpului în România.
2. Medicina primitivă şi arhaică: Medicina tradiţională: medicina în Mesopotamia, Egipt, India, China. Medicina Antică în Grecia, epoca lui Hipocrate.
3. Medicina în Roma Antică, epoca lui Galenus. Medicina în Dacia pre- și post-romană. Elemente autohtone de medicină tradițională. Influenţe greceşti şi romane.
4. Medicina în Evul Mediu: medicina în lumea creştină; primele spitale şi școli de studiu al medicinei (Salerno, Bologna, Montpellier).
5. Medicina islamică; contribuția unor personalităţi din lumea arabă la dezvoltarea medicinei (Ibn Sina-Avicenna, Al Rhazi-Razes, Abulcassis, Maimonide). Contribuţia medicinei islamice la Renaşterea europeană.
6. Medicina în Renaştere: personalităţi marcante în progresul știintelor medicale (Andreas Vesalius, Jean Fernel, Ambroise Paré, Paracelsus, Girolamo Fracastoro).
7. Medicina în secolul al XVII-lea: personalităţi ce au contribuit la dezvoltarea medicinei (William Harvey, van Helmont; Santorius, Borelli; Leeuwenhoek, Marcello Malpighi).
8. Medicina în secolul al XVIII-lea: primii clinicieni (Thomas Sydenham, Herman Boerhaave) dezvoltara medicinei sociale (Bernardino Ramazzini). Medicina în Ţările Române în secolele XVII– XVIII.
9. Medicina Iluministă de la răscrucea secoleleor XVIII și XIX: personalităţi marcante şi contribuţia lor la elaborarea de noi doctrine şi sisteme medicale: anatomia patologică şi naşterea medicinei clinice (Giovanni Battista Morgagni, Leopold Auenbrugger, Nicolas Corvisat, René Laënnec, Xavier Bichat); metoda anatomo-clinică; principalele şcoli medicale (italiană, olandeză, franceză, austriacă, engleză); dezvoltarea primului vaccin: antivariolic (Iacob Pylarino, Emmanuel Timoni, Eduard Jenner); apariția unei noi perspective terapeutice: profilactică şi curativă; umanizarea tratamentului bolnavului mintal spitalizat (William Tuke, Vincenzo Chiarugi, Philippe Pinel).
10. Medicina în secolul al XIX-lea: momentul unor noi descoperiri; personalităţi ce au contribuit la: naşterea bacteriologiei (Louis Pasteur, Robert Koch); la progresul chirurgiei prin introducerea noilor măsuri de asepsie şi antisepsie (Semmelweis, Lister); introducerea și dezvoltarea tehnicilor de anestezie (Long, Morton, Wells, Simpson, Snow, Pirogov). Medicina în România în secolul al XIX-lea.
11. Formularea teoriei celulare (Schleiden şi Schwann) şi a fundamentelor patologiei celulare (Rudolf Virchow); dezvoltarea medicinei anatomo-clinice şi bacteriologice; medicina experimentală şi fiziologia modernă (Claude Bernard, Etienne Jules Marey): studiul constanţei mediului intern; primele înregistrări grafice ale activității electrice.
12. Medicina în secolul XX: personalităţi marcante şi contribuţia lor în apariția: radiologiei (Konrad Röntgen), medicinei nucleare (Henri Becquerel, Pierre şi Marie Curie, Irène şi Frédéric Joliot Curie); a electrofiziologiei (W. Einthoven, H. Berger); a psihiatriei şi neurologiei (J.M. Charcot); a psihanalizei (Sigmund Freud).
13. Primele antibiotice şi începtul erei antibioticelor (A. Fleming); dezvoltarea unor noi domenii: biologia celulară (George Emil Palade); genetica moleculară (James Watson, Francis Crick şi Maurice Wilkins, François Jacob, André Lwoff şi Jacques Monod); imunologia, culturi celulare şi tisulare, primele transplanturi și grefe, medicina regenerativă şi reparatorie, ingineria biomedicală și nanomedicina. Contribuţia românească în dezvoltarea medicinei secolului XX.
14. Personalităţi marcante în medicina românească (C. Davila, V. Babeş, Gh. Marinescu, I. Hațieganu, N.C. Paulescu, C.I. Parhon, D. Danielopolu, A. Aslan, G.E. Palade).
Lucrări practice:
1. Cercetarea istorico-medicală. Fiinţa umană ca subiect de cunoaştere al sufletului şi al trupului; medicina magică, hieratica şi empirică; primele practici și tratamente medicale: preparate din plante şi trepanaţii.
2. Credințe și tradiţii ale medicinei româneşti populare – etnoiatria; dezvoltarea medicinei științifice de-a lungul timpului în spațiul românesc.
3. Scrierile hipocratice: Jurământul lui Hipocrate; dezvoltarea medicinei bazate pe observație și raționament logic.
4. Medicina tradiţională, complementară şi/sau alternativă: homeopatia, acupunctura, yoga medicală, etc. Aspecte actuale ale medicinei tradiționale.
5. Medicina și civilizația geto-dacilor în epoca pre- și post-romană; primele sisteme de sanitaţie şi primele măsuri terapeutice; rolul alimentaţiei: mierea şi ceara de albine, rolul plantelor medicinale, al apelor minerale şi termale. Influenţe greceşti şi romane asupra științelor medicale în Dacia.
6. Medicina creştină în România; primele mănăstiri-spitale; rolul bisericii în ingrijirea bolnavilor. Artele medicale în Renaştere.
7. Rolul descoperirilor ştiinţifice şi tehnice în dezvoltarea medicinei şi ştiinţelor biologice. Aspecte etice ale medicinei, pornind de la societatea antică până la societatea contemporană.
8. Claude Bernard: conceptul de medicină experimentală şi constanţa mediului intern; vivisecţia şi etica cercetării medicale. Medicina bazată pe dovezi.
9. Medicina de-a lungul secolelor XVIII, XIX, XX; importanţa descoperirilor lui Louis Pasteur în noua eră a medicinei; dezbateri actuale în domeniul imunologiei şi vaccinologiei.
10. Imagistica medicală şi radioactivitatea, de la razele X la medicina nucleară: Konrad Röntgen, Henri Bécquerel, Pierre şi Marie Curie. Înregistrările grafice şi prelucrarea statistică în medicină.
11. Naturalismul azi: medicina sanogenetică; nutrientele şi nutrigenomica; terapiile bio; alimentele modificate genetic; hidroterapia şi gimnastica.
12. Personalități ce au contribuit la dezvoltarea medicinei românesti în secolele XIX şi XX. Primele publicații medicale românești.
13. Laureați ai premiului Nobel în Medicină și Fiziologie.
14. Un scurt istoric al Pandemiilor și al impactului avut asupra societății umane.
BIBLIOGRAFIE
1. Bologa V, Istoria medicinei universale, Ed.medicală, Bucureşti, 1970.
2. Iftimovici R, Istoria universală a medicinei şi farmaciei, Ed. Academiei, Bucureşti, 2008.